Capitolul 7 Grupul Misterios

Am ieşit fără sa privesc în urma, nu era o despărţire permanentă.

Mergeam pe şoseaua pustie cu viteza mult  peste cea legală, avand în minte acel clişeu cu lăsatul gandurilor în urma.

Am mers timp de cateva ore, timp în care nu m-am oprit deloc, dar nu mai aveam multă benzina si aveam nevoie si de ceva de mancare.

Am găsit o benzinarie de unde mi-am luat un burger si l-am întrebat pe tipul dragut care se tot holba la mine unde găsesc un hotel. Mi-a dat indicaţii foarte amabil si m-a condus pana la maşină. Am demarat si am văzut prin oglinda retrovizoare cum se uita în urma mea. Am zambit; puteam cuceri chiar si cand nu eram pusa pe asa ceva.

După cateva zeci de minute de mers, am găsit si hotelurile. Erau aşezate din loc în loc, si m-am oprit la cel mai mare. Am plătit o camera si m-am convins ca am făcut alegerea buna. Înăuntru era spaţios, foarte luminos, o lumina albă si plăcută, iar pe măsuţa din colţ si pe dulap se aflau lavande care miroseau divin.

Eram în apropiere de Canterbury; mă tot gandeam ce sa fac: ies în oraş, sau raman la restaurantul hotelului?

Era ora 4 p.m. Mai era o ora pana la servirea ceaiului, un obicei cateodata plicticos, dar pe care l-am respectat întotdeauna. Mi-am făcut un dus si m-am dus spre valize. Noroc ca îmi ordonasem hainele după ocazie si îmi era mai uşor sa aleg.

Am luat o rochita colorata cu un sacou roz. Nu mă omoram după culoare, dar îmi plăcea combinatia.

 Am coborat si nu mare mi-a fost mirarea cand am văzut ca restaurantul era aproape plin.

“Ce-nseamnă sa fii bogat si sa n-ai ce face…” mi-am zis eu, după care mi-am dat seama ca si eu eram la fel ca ei.

M-am aşezat singura la o masa si am comandat un ceai verde si biscuiti. In timp ce savuram lichidul cald priveam discret oamenii: nu vedeai prea mulţi tineri, ci doamne purtand pălării in fel si chip si domni in costume scortoase.

Atunci, pe usa au intrat trei tineri. Erau doua femei si un barbat si erau superbi. Aveau pielea alba si oarecum transparenta si erau imbracati diferit, dar se vedea de la o posta ca erau un grup.

 Prima femeie avea parul saten deschis, de lungime medie si avea o atitudine regala, de diva. Era imbracata intr-o rochie alba, o geaca de piele neagra si sandale cu toc foarte inalt. Dupa ea, venea barbatul: era inalt, si cu o expresie absenta; se vedea totusi ca intre el si prima femeie se ducea o lupta tacita pentru suprematie in grup.

 Am incercat sa nu zambesc. Dupa ei venea cea de-a treia femeie. Aceasta avea parul lung, castaniu si ochii incredibil de albastri. Purta o rochie alba simpla, de zi si si nu parea la fel de importanta ca primii doi.

S-au asezat la o masa cu o eleganta imposibila. Ma simteam de parca vad o familie regala din secolul trecut. Nu vorbeau intre ei, priveau maiestuosi parca peste capetele celorlalti. Barbatul a fost singurul care a vorbit cu chelnerul si a comandat pentru toti.

M-am uitat la ei, fascinata, pana cand mi-am dat seama ca restaurantul incepea sa se goleasca. Am urcat la mine in camera si m-am asezat pe leaganul de pe terasa. Mi-am aprins o tigara si meditam privind la fumul ce iesea din ea. Era ceva ciudat cu acei tineri. Prea frumosi, prea nepasatori, de parca erau niste zei din vechime imbracati in trend, dar cu atitudinea pierduta in secole de ignoranta.

Un mister. Unul tocmai bun ca sa nu ma plictisesc, mi-am zis. Am aruncat tigara intr-un gest nepasator pe fereastra si m-am schimbat intr-o rochie scurta si sexy. Se facuse 7pm si seara incepuse sa coboare.  Eram pregatita pentru orice: cuceriri, petrecere pana dimineata sau urmariri ca in filmele cu James Bond. Imi doream cu disperare adrenalina, distractie, toate fara griji.

Am coborat cu mersul meu elegant de felina la clubul hotelului. Aici erau numai tineri snobi care luau cina pe muzica in genul celei pe care o asculta si Amanda:clasica. Booring! Am scuturat usor capul ca pentru a scapa de acel gand si m-am asezat si eu la o masa. Mi-am comandat o salata si am rotit ochii prin sala in timp ce mestcam.

Dupa jumatate de ora de plictiseala in care am baut numai apa, si-a facut aparitia si “grupul misterios”. Eram geloasa pe superbitatea lor. Cred ca m-am holbat prea insistent, pentru ca femeia ce parea “conducatoare” mi-a aruncat o privire ostentativa, iar barbatul s-a uitat la mine cu o curiozitate evidenta. Cealalta femeie a tinut capul sus, dar n-a privit spre nimic anume. La fel ca si prima data, mergea putin in spatele celorlalti doi si parea supusa.

Am aprins o alta ţigara enervată. Nu ştiam de ce, dar ma irita sa vad acea frumusete amestecata cu nepasare nedisimulata.

În timp ce imi calmam orgoliul, un pusti s-a aşezat langa mine si a încercat sa ma priveasca seducator. I-am zambit jovial si a parut multumit. Era drăguţ, dar nu părea mai mare de douazeci de ani; avea parul de un castaniu deschis, spre blond si ochii caprui. Prea comun pentru gustul meu..

-Iti pot oferi ceva de baut? Mă intreba el in timp ce am prins privirea barbatului din “grupul misterios” indreptata din nou catre mine.

-Multumesc; poate alta data, am zis rece si am plecat în camera mea. Acea privire ma facuse sa ma pierd si s a visez, iar dup ace m-am dezmeticit am observat mana lui pe piciorul fetei supuse; aceasta nu schita nimic, dar părea sa-i faca placere. Cealalta privise cu dispret catre ei, iar mie imi aruncase o privire care spunea foarte clar sa nu ma bag.

Ajunsă în camera, am mers furioasă spre depozitul meu secret cu prafuri si am ales sa-mi petrec seara fara sa ma gandesc la nimic.

 La un moment dat am adormit, sau poate doar mi-am imaginat  un şarpe uriaş ce se uita maliţios la mine. Şarpele a început sa rada, iar glasul era cu siguranţă al unei femei; alunecos si senzual, era cel mai înfricoşător lucru pe care îl auzisem vreodată. 
..............................................................................................
Am reusit in sfarsit sa termin acest capitol. A fost foarte greu pentru ca n-am vrut sa va zic prea multe despre noile personaje. Oricum, acum am ideile proaspete, asa ca e prbabil ca urmatorul capitol sa fie mai lung si mai curand decat va asteptati. 
App, mai citeste cineva? sau vorbesc singura aici? Dati-mi un comm, cat de scurt, ca sa-mi aratati ca va pasa. 
Va pup!